Știm că anul este alcătuit din 12 luni și că acestea au fie 30 – 31 de zile. Însă, puțini știu care este prima lună din an care are 30 de zile. Este vorba despre aprilie, a patra lună a calendarului gregorian.
Numele său provine probabil din latinescul aperire („a se deschide”), o posibilă referire la mugurii plantelor care se deschid în această perioadă a anului la Roma.
Luna, care alcătuiește anul așa cum îl știm noi, reprezintă o măsură de timp ce corespunde sau aproape corespunde duratei de timp necesare Lunii, satelitul natural al Pământului, pentru a orbita o singură dată în jurul planetei noastre.
Luna sinodică, sau ciclul complet al fazelor Lunii văzute de pe Pământ, are o lungime medie de 29,530588 zile solare medii (ceea ce reprezintă în medie 29 zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde).
Cu toate acestea, din cauza perturbațiilor de pe orbita Lunii, lungimile tuturor lunilor astronomice variază ușor.
Luna siderală reprezintă timpul necesar pentru ca Luna să se întoarcă în același loc pe fundalul stelelor, adică, în medie, 27 zile, 7 ore, 43 minute și 12 secunde. Diferența dintre lungimile sinodice și siderale se datorează mișcării orbitale a sistemului Pământ-Lună în jurul Soarelui.
În plus, în ceea ce privește perioada calendaristică, luna este derivată din lunație – adică timpul care trece între Lunile noi succesive (sau alte faze ale Lunii), scrie Britannica.
Un total de 12 lunații însumează 354 de zile și reprezintă, aproximativ, un an.
Prin urmare, unele popoare primitive foloseau o perioadă de 12 lunații pentru a stabili anul calendaristic.
Așa cum este evident, anul bazat pe Lună (și un calendar derivat din acesta) nu poate fi corelat cu precizie cu un an bazat pe Soare, iar utilizarea continuă a Lunii în calendarul gregorian al timpurilor moderne este doar o recunoaștere a avantajului lunar ca diviziune calendaristică.
O lună misterioasă din Sistemul Solar ar putea fi cheia pentru găsirea vieții extraterestre
Satelitul japonez Omotenashi din misiunea Artemis 1 a „murit” înainte să ajungă pe Lună